Bazinul Giurgeului, întins la cursul superior al Mureşului, este una dintre cele mai izolate părţi dintre aşezăriile secuieşti.  Munţii înconjurători au asigurat totodată apărare locuitorilor regiunii. Aici se iveşte o ocazie superbă pentru observarea relaţiei strânse între om şi mediul lui înconjurător.

Unii cred că denumirea bazinului ne-au lăsat strămoşii noştrii veniţi din regiunea Georgia. Cronicarul Pray susţine că numele Giurgeu provine din traducerea din limba latină al numelui Sfântului Gheorghe. După părerea lui Losteiner originea numelui vine de la György, conducătorul primilor secui  aşezaţi  în bazin. Când acesta căuta un loc pentru stabilire, de pe vârful Grenţieşi a văzut frumosul loc ascuns în inima munţiilor şi de surprindere a strigat: " György jó vagy, gyer jó ". Primul nume al oraşului Gheorgheni, cuprinsă în Cronica din Ciuc, a fost Hegyalja (Poalele muntelui) .

Numeroase probe arheologice dovedesc că bazinul Giurgeului a fost locuit încă din timpuri străvechi. Despre secuii din Giurgeu şi Ciuc găsim menţiuni încă din 1285, când au luptat împotriva tătarilor în Munţii Tarcăului.

Prima menţiune documentară despre existenţa aşezărilor din bazinul Giurgeului o avem din anii 1332-1334, cu ocazia conscrierii dijmei papale. Documentele amintite din aceşti ani se referă la trei localităţi sub numele de Gheorgheni, Joseni şi Lăzarea.

În afară de caracteristicile naturale, bazinul este foarte bogat în amintiri istorice. Cele mai importante sunt următoarele:

Castelul Lázár din Lăzarea, construită în stilul renaşterii, ornamentată cu basoreliefe şi fresce, este unul dintre cele mai frumoase castele din Transilvania. Celebre personalităţi istorice au  trecut prin castel. Aici a crescut cel mai mare principe al Transilvaniei, Bethlen Gábor, cu fratele lui mai mic Bethlen István, a fost pe aici principele Moldovei, Petru Rareş şi cel al Ţării Româneşti,    Mihnea Vodă şi întemeietorul mănăstirii franciscane din Lăzarea, Kájoni János.

Cetatea Both din Gheorgheni, construită în secolul XIV, este una dintre cele mai importante amintiri istorice. Din vârful cetăţii se putea vedea toată regiunea. În locul cetăţii stă astăzi o capelă.

La nord-est de Gheorgheni se află Muntele Piritske, cel mai înalt munte din Munţii Giurgeului  , având în secolele trecute un important rol istoric, protector şi comercial: aici s-a desfăşurat traficul între Moldova şi bazinul Giurgeului.

Bisericile din bazin dovedesc în primul rând prezenţa locuitorilor pe aceste meleaguri.

Biserica din Joseni , construită în secolul XIV în stilul gotic, este una dintre cele mai vechi biserici din bazinul Giurgeului. Biserica actuală a fost construită în stilul baroc, dar o cercevea din piatră ,în stil roman, păstrează munca călugărilor franceze.

Biserica catolică din Gheorgheni, construită sub conducerea constructorului Fogarassy György, păstrează semnele stilului gotic. Biserica catolică din Lăzarea păstrează deasemenea elemente medievale.

Viaţa populaţiei armene din Gheorgheni reprezintă un fenomen particular în etnografia oraşului şi în acelaşi timp are o importanţă deosebită în dezvoltarea economică, socială şi culturală. Colonia armeană s-a stabilit în Gheorgheni în secolulul XVII din cauza năvălirii turcilor în Moldova.

Cea mai importantă dovadă despre prezenţa  armeană în Gheorgheni este biserica armeană, construită în stil baroc.

Muzeul şi clădirea vechii parohii din Gheorgheni păstrează deasemenea amintiri istorice.
Istoria bazinului Giurgeului este istoria luptei cu pădurea. Pădurea a avut mereu o mare influenţă în dezvoltarea întregii regiuni. Ocupaţiile principale ale locuitoriilor bazinului au fost: exploatarea forestieră, plutăritul, creşterea animalelor şi agricultura.

Lupta pentru libertate este o trăsătură specifică a istoriei al locuitorilor bazinului. Participarea lor la luptele antiotomane, la răscoala condusă de Francisc Rákoczi al II-lea, sau la evenimentele legate de revoluţia din 1848-1849 atestă acest fapt.

Istoria Giurgeului este parte integrantă a istoriei secuilor, populaţie, care prin caracterul culturii, tradiţiilor, obiceiurilor şi a limbii sale este parte integrantă a poporului maghiar.

Comentariile si sugestiile trimiteti-le la Webmaster.
Copyright © 1999 - 2000 Server srl.